Inventii…
Posted by Bitza | Filed under Prin ochii mei
Am aflat la o discutie, spre stupoarea si surprinderea mea, ca, in Kenya, bastinasii au ales un mod cel putin interesant si neobisnuit pentru a omora gazelele si anume, le alearga pana cand, epuizate, acestea cad la pamant, incapabile de a mai fugi(!). Dupa aceasta, maratonistii nostri pazesc animalele si vin vanatorii, mai lenti, care ucid prada, probabil, fiind mult prea dificil, acelasi om sa stie sa faca doua lucruri deodata (alergat + macelareala). Lasand la o parte intrebarea “Un om ar trebui sa omoare animale ca sa manance sau nu? “, un subiect atat de fierbinte, ca poti sa-ti scoti friptura si sa o pui de un gratar, informatiile primite m-au pus in postura de a-mi lamuri, teoretic si practic, cateva aspecte, legate de asa zisa vanatoare. In primul rand, cred ca a fost o consfaturire generala a poporului, condusa de seful primului trib care s-a gandit la asta, ei fiind, de fapt, si trend-setteri pentru aceasta moda de a omora gazele si, in general, animale extrem de rezistente la fuga si care alearga cum i-a alergat Hitler pe evrei. Liderii comunitatii, batranii si vracii, cu tot cu sangele de animal de pe ei, se lamentau: “Avem nevoie de o idée, ca sa putem omori antilope, ca, pe soarele asta si la ce cactusi si insecte rontaim zilnic, daca nu bagam niste proteina animala in noi, e nasoala treaba”. Zis si facut, si-au adunat oamenii chi-ul si si-au consultat chakrele, au venit cu tot felul de idei, poate merge sa le convinga cu vorba buna, poate tipa la gazele si fac alea infarct sau sa le puna zahar in balti sa dea diabetu`n ele, pana cand, din umbra cortului, a venit alesul tribului, prevestit de toate cartile mai mult sau mai putin sfinte, primite de la stramosi in cadrul unor ritualuri soldate cu victime si sacrificii animale, consumate ulterior la bufetul satului si a tunat, in mijlocul adunarii : “Sa le alergam, pana lesina!”. Primele secunde, liniste, toti se holbau si nu ziceau nimic, nu se auzea pas de soparla, inghetasera leoparzii in savana, pentru ca, in momentul imediat urmator, sa inceapa sa se ia in brate intre ei, invocand numele zeului lor, scuipandu-se si pleznindu-se reciproc peste fata si gat, in spiritul si obiceiul locului, pentru a-si exprima sentimentele si profunda incantare “Sa vezi ce-o sa se atace gheparzii, le dam rusine!”. S-au oferit, ca virginele in prima noapte, primii voluntari, care coincid cu stramosii castigatorilor de la olimpiada, proba 40+ km si au inceput sa se antreneze pentru a urmari si anihila victima prin fuga, lucru care le-a iesit, dupa parerea mea, in destul de mult timp, pentru ca mi se pare o chestie aproape imposibila, sa alergi si sa te tii dupa o antilopa, pana isi da aia duhul. Nu pot decat sa imi imaginez, cam ce gandea prima antilopa, la care a mers procedeul, disperata, in timp ce incerca sa scape de urmaritori “Frate, CAT ALEARGA ASTIA DUPA MINE,nu se mai opresc, ca Florin Piersic cand trebuie sa raspunda la o intrebare personala si e in direct la televizor!”, pentru ca, mai pe la sfarsit, epuizata pana la limita umanului, pardon, animalului, sa se resemneze si sa isi accepte soarta de viitoare friptura la protap, inconjurata, paradoxal, ca dragostea intre barbati, tot de aia de care n-a putut sa scape, nici inainte sa moara.. Judecand dupa decizii, mi se pare mai mult decat evident, faptul ca nivelul de inteligenta al acestor oameni se zbate pe undeva, intro zona dintre ascultatorul de manele si Simona Senzual, dar, sa nu-si mai faca Michael Jackson vreo operatie estetica, daca am inteles, chiar nu au putut sa inventeze absolut nimic altceva, in afara de faza asta cu alergatul? Nu le-a putut veni alta idee sa rezolve anitilopele, o piatra , un bat, ceva, o bata, o melodie cu Dj Project? Fara vreo aluzie la originea presedintelui Obama, lider al celei mai marete, minunate, promovate, pr-izate, cozmetizate artifical, crizate natiuni si la propriu si la figurat si, in acelasi timp, cel mai periculos virus letal, dupa sida (pentru ca sida o iei de la “celalata jumatate”, cand faci sex, iar de la americani te imbolnavesti cand faci bani cu ei), ma intreb cand or fi descoperit kenyenii mersul pe jos si apa de baut.
