In gura lui Mircea Badea
Posted by Bitza | Filed under Ratoneli
Am auzit ca am intrat in gura lui Mircea Badea. Trecand peste impolitetea pe care a comis-o, de a nu ma intreba, daca vreau sa intru in gura lui sau nu, pana la urma, sint putin nelamurit… Cat de intuneric sa fie in mintea lui de a vrut sa faca asta? Bine, eu am observat, ca ia in gura pe foarte multi, ca asa am inteles ca se face, ca sa fii om de televizine de succes, dar care e faza?! Am inteles ca nu auzise de mine. Pe asta am luat-o ca pe un compliment, dar, omu` a facut interludiul ala cu Parazitii (printre putinele lucruri inteligente din cariera lui, se vede influenta celor trei rapperi), tre sa vedem, de ce nu reuseste sa faca legaturi, nu ca nu ar fi destul de clar, creierul are si el limitele lui, nu poti sa te duci cu un Trabant la Formula 1… Pai, daca omul nu a auzit de piese ca Vicii, Vorbeste Vinul, si alte din astea si a facut “Politicianul roman” cu Parazitii, inseamna ca a facut-o doar pentru imagine si asa, destul de sifonata, fara sa aiba habar de istoria (macar aproximativ) a trupei, ca vorba aia, el nu trebuie sa stie neaparat ceva despre omul respectiv, ca sa il ia in gura. A doua varianta care imi trece prin minte, este ca Badea e chiar genul de cocalar pe care il injura si cei doi MC, chiar pe albumul pe care a colaborat cu ei, genul care asculta Parazitii si manele si care nu vad in rap decat un motiv de a invata noi injuraturi sau de a parea cool prietenilor. Daca ne uitam la look-u` lu` Badea (ce nume predestinat!), care bate, evident, spre idolul si liderul lui spiritual, Van Damme, cu pantalonii trasi pana sub pectorali, tind sa cred ca este a doua varianta, doar din simplu motiv ca Mirculica nu are aerul ca si-ar bate capul cu decizii complicate, el are aerul ca si-ar bate dusmanii, din orice unghi si cu orice arme. Sint aproape sigur, ca Mircea a fost un copil cuminte in adolescenta, care isi facea temele si incerca sa-si vada linistit de treaba, suparat pe baietii rai, care radeau de el si il chinuiau, baieti pe care, isi promitea in gand, inainte sa adoarma cu ursuletul de plus in brate, ii va infrunta si ii va invinge cand o sa se faca mare!
N-o sa irosesc prea mult orz pe gasca asta, pentru ca, oricum, pe Badea nu poti sa-l mai crezi, e ca un caine batran si orb, care nu mai vede si nici nu intelege de ce si pe cine musca. Poti, in momentele bune, sa te uiti la el cu mila. Dincolo de spasmele lui de a mai parea interesant, cred ca cea mai mare parte a fostului sau public s-a prins, ce balon de sapun este. Un alt prezentator scos de la naftalina si care va intra inapoi la naftalina care-l caracterizeaza, fiind, probabil, doar o chestiune de timp. Boala lunga, moarte sigura!
Trocuri proaste
Posted by Bitza | Filed under Prin ochii mei
Ma intrebam zilele astea, de ce, in marea majoritate a cazurilor, cand te porti frumos cu cineva, nu primesti inapoi nimic si, daca primesti ceva, “ceva”-ul are prea putine parti bune. La prima mana, cum ar spune toti, lumea e rea, s-ar intoarce pe partea ailalta si ar sforai. Eu cred ca lumea nu e rea. Eu cred ca lumea este foarte speriata, atat de panicata, incat, daca cineva primeste o vorba buna, o incurajare, un zambet, reactia este de respingere, de fuga. Daca nu mai stim sa primim lucruri bune, cum am putea sa la facem? Ce fel de decizii sint alea care se bazeaza pe teama, pe retinere, pe frica? Doar combustia masiva care insoteste sentimentele respective consuma mult din resursele disponibile in acele momente. Retinerea, alegerea cuvintelor, discretia, sint lucruri lesne de inteles, dar, aceste ziduri infinite de tacere si frica, construite sa ne apere de un exterior (imaginat si receptat fals de multe ori, pe baza respectivelor temerilor), nu imi dau deloc sentimentul unui rationament credibil. Imi aduce aminte de frica pe care o simteau oamenii pe timpul Inchizitiei, cand ardeau pe rug orice lucru (adica “vrajitoare” sau “vrajitori”) care nu incapea in mintile lor de neanderthalieni . Daca tot veni vorba de Inchizitie, imi permit sa contrazic citatul care a consacrat-o, mai degraba m-as gandi “Nu crede, dar cerceteaza si, daca cercetarea convinge, dincolo de logica sau cuvinte, crede!”. Pentru ca, a cauta raspunsuri logice, in probleme care privesc afectivitatea si relatiile umane, este ca si cum ai vrea sa repari o masina cu puterea mintii.
Am observat, fara sa vreau, ca romanii se pricep cel mai bine, sa fie nefericiti! La noi, niciodata nu e bine! Cand nu ai bani, esti nefericit, cand ai bani, din ce vad la televizor si in jurul meu, tot nefericit esti, altfel ,nu ar refula atatia bogati pe posturi TV, in cautarea identitatii pierdute si, apropos de asta, banii nu schimba caracterul unui om, il arata. Daca esti singur/a vrei o relatie, daca esti cu cineva, iti doresti libertate. Daca esti angajat, te simti controlat si incarcerat, daca esti intreprinzator particular, stresul este prea mare si nu se merita. Cand totul e bine, esti nelinistit, ceva nu e in regula, cand esti nefericit, ei bine, asta e cu totul si cu totul alta situatie, o situatie care rastoarne complet orice scara de valori. Pai, ce nu face omu` la suparare…? Care norme, echilibru, normalitate? ! Duca-se! E doar nefericirea, care foloseste ca scuza, argument, arma, pretext, motivatie, liman, eliberare, delectare, elixir, drog… Suparare este o arma care foloseste in toate conjuncturile si, in acelasi timp, o munca de Sisif infernala.
E greu sa scapi de drogul nefericirii! Ar trebui sa inveti sa razi, sa glumesti, sa te relaxezi, sa iei partea buna a lucrurilor, sa te gandesti ca orice maine e un nou inceput, sa iti placa lucruri frumoase, sa nu eviti si sa stii sa faci un compliment, sa inveti sa fii bun cu ceilalti si cu tine, o gramada de lucruri foarte complicate si greu de ingurgitat de catre un popor schingiuit si trunchiat de comunisti. Imi vine, de multe ori, in minte, ca noi purtam semnele acestei torturi transmise prin parintii nostrii, la randul lor influentati de mediul toxic al regimului ceausist. Si, pana la urma, care popor? Noua ne e rusine ca sintem romani! Am dus complexul pana la extrem, ne injuram singuri! Nu prea am vazut un om de alta nationalitate, caruia sa ii fie rusine ca este de neamul respectiv. Noi sintem in totala adulatie fata de orice alta cultura, rasa sau religie, sintem gata sa imbratisam orice fals sau nu, doar pentru ca nu stim sa apreciem partile bune (alea care or fi) din noi. In diaspore, toate celalalte etnii se ajuta, isi promoveaza conationalii, pe cand romanii se urasc, se sapa, se vorbesc urat, isi strica combinatiile si se saboteaza pe unde se prind. De unde atata ura? De unde atatea energie pentru atata ura? De ce ne uram atat de mult? Daca uram si sintem urati atat de mult, asta nu ne face (jocul de cuvinte e neintentionat) urati? Pai, iata raspunsul! Pentru ca ne, si uram atat de mult! Cred ca nu poti sa respecti pe altcineva, daca nu te poti respecta, in primul rand pe tine, pentru ca, altfel, nu ai avea notiunea si prisma personala a ceea ce inseamna treaba asta, iar respectul de sine nu ti-l dau nici banii, nici masinile, nici panterele de Mall (marca inregistrata Brugner) si nici vreun alt substitut. Ce e val, ca valul trece!
Aud des de oameni care sint tare suparati pe ei si, in numele unei protejari de suferinta, se pun in situatii care le aduce mult mai multa durere si frustare, pe termen mediu si lung. “De acum, o sa am grija, sa ma protejez si sa nu mai sufar!”. Cum?!? O sa te duci la sala de forta a mintii si o sa bagii acolo la aparate? O sa faci patru serii de flotari mentale (una de incalzire, plus inca trei cu greutate mare, pentru masa), ca sa poti sa-ti anihilezi mai usor sentimentele? Si, daca reuseste, de ce am face-o? Cand intervin lucruri reale, protectia nu ar trebui sa cada automat, tocmai pentru ca nu mai este nevoie?
Poate unii vad un lucru bun in aceasta metamorfoza in roboti fara sentimente, care poate parea o solutie impotriva suferintei, dar, automat, dupa suspendarea simturilor, bucuria, libertatea, relaxarea, fericirea, dragostea, speranta, evolutia, experientele reale, toate astea, plus multe alte lucruri, pentru care am fost, de fapt, facuti, vor disparea, ori mie nu mi se pare un schimb nici macar negociabil.
8 Februarie, concert de lansare, club Gossip
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Ne vedem pe data de 8 februarie, orele 20.00, in club Gossip, unde voi lansa, alaturi de invitatii de pe album, cel de-al patrulea material al meu, “Sufletul Orasului”. Alaturi de mine, vor canta live, pe scena, Adrian Despot, Grasu XXL, Dj FaiboX, Junky, Raku, Guess Who, Cedry2k, Aforic, Carbon, plus ceva surprize. Dupa multe alte hotarari si calcule, desi initial anuntasem altfel, am hotarat ca pretul biletului sa fie de 25 lei si, in banii astia, o sa includ si un cd cu albumul “Sufletul orasului”. Sint doar 300 de bilete, disponibile in seara concertului, cu tot atatea albume, de zici ca mergem cu Leonidas si spartanii la scandal. Principiul este unul singur, primul venit, primul servit! Accesul va fi permis dupa ora 20.00, ar fi bine sa va grabiti si sa fiti acolo la timp.
P.S. Pe 8 Februarie este si ziua mea, un motiv in plus sa bem!
?!
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Cafe Deco 2
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Ma duc diseara, impreuna cu mai multi prieteni, la Cafe Deko 2 , Teo, Vio & Co fiind intotdeauna o gura de aer prospat, intr-un oras prea serios. De cate ori aveti ocazia, folositi cu incredere stand-up comedy!
S-a stricat televizorul!
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Mi s-a stricat televizorul. De fapt, e un retroproiector imens, care nu a intrat pe usa, a trebuit sa il bag pe geam. De vreo cateva luni, nu mai focaliza bine si se vedea dubios, dar nu prea ma interesa, televizorul fiind, de cele mai multe ori, doar fond sonor sau suport vizual pentru fotbal pe consola (XBox si PLaystation 3) sau tot felul de jocuri pe Wii. Acum un an, cand m-am mutat la casa, am stat vreo 5-6 luni fara televizor, am citit mult mai mult decat de obicei, bineinteles, si din cauza faptului ca, spalat pe creier, la randul meu, de mediul Tv, mi-a fost destul de greu primele cateva saptamani si a trebuit sa fac ceva cu timpul, de altfel, destul de mult, pe care il petreceam de obicei in fata televizorului.
Ma gandesc sa il repar, totusi, pentru ca, dincolo de mizeriile si nasoliile de pe sticla, e un mediu de informatii foarte folositoare, de multe ori. Putinul ala pentru updatare, pe care il primim printre toate gunoaile mintilor aflate in posesia realizatorilor Tv, e necesar, daca ai legatura cu Planeta Terra. Cealalta varianta ar fi sa te uiti pe net, dar mi se pare o ruptura definitiva cu realitatea, ceea ce nu e deloc bine, macar prin prisma faptului ca, raman la aceeasi parere, fanatismul nu duce la nimic bun, iar sa intrerupi contactul cu realul, mi se pare o extrema.
In afara de toate astea de mai sus, mie mi se pare ca televizorul este o sursa reala de amuzament, intr-adevar, macabru si negru, dar, daca te gandesti ca personajele din toata mocirla asta numita show-bizz si-o fac cu mana lor, ca soldatii din Marina Americana cand sint in larg de sase luni si dau de reviste sexy cu neveste de fotbalisti, ti se pare de-a dreptul comic. Nu stiu cum se mai gandeste lumea sa ia in seama personaje ca Nikita, ca tot vorbeam, si toti ceilalti mutanti, Sexy Braileanca, aia care, am auzit, ca se lauda, ca a avut o mie de barbati. Pai, sa nu mai faca niciodata Acasa Tv seriale si emisiuni cu tigani si manele (nu ca as avea neaparat ceva cu cineva, dar faza aia cu Pro Tv + imnul Romaniei + manele, in mintea mea egal not love), daca va spun adevarul, de cand e smecherie, sa fii sau sa fii cu una care a fost cu o mie de barbati? Nu mi se pare ca ar avea vreo treaba atat de speciala, incat sa zic, wow! Zic, da` in sensul ala nasol. Si, din pacate, nu eu am stabilit regulile societatii asa-zise normale, dar la o femeie, spre deosebire de barbat, conteaza foarte mult, prin prisma acestor canoane, numarul de parteneri sexuali, pe cand domnisoara (!) in cauza isi face un titlu de glorie din asta. Or sa zica aia mai hazlii din fire, ca femeia e exeperimentata si ca o suge de te lasa fara coloana, sau ce o mai face ea acolo, dar, cand ma gandesc ca a trecut pe la cati o fi trecut, parca sa duce pe apa sambetei orice entuziasm. Da, reprezinta o alternativa, cand te-a parasit prietena, te-ai imbatat praf, si nu e lumina prea multa in club. Daca e lumina un pic mai multa, trebuie sa mai bei ceva, vorba aia, nu exista femeie nasola, exista doar barbat care n-a baut destul. Atunci, poate, da. Dar asa? Cand apar pe la televizor, brusc, in fata mea (am si bartai ecranul), pe stomacul gol, fara nimic consumat inainte, nu e deloc bine. Mi s-au mai poticnit ochii, acum vreo cateva sapatamani/luni, pe Marinela Nitu, toata siliconata si tunata, de zici ca era Femeia Bionica. Cand s-a ridicat am avut un mic moment de panica, imi era teama sa nu ii pice vreo piesa din corp, vreun ceva din ea. Am impresia ca a si cantat, nu mai tin minte, am schimbat programul, parca, ma durea capul de la atata frumusete. E, faza e ca, mai mult sau mai putin probabil, dupa vreo cateva sute de Jack, multora li s-ar fi parut Frumoasa din Padurea Adormita, Pamela Anderson si Angelina Jolie, toate la un loc, in acelasi timp, asa ca, va rog eu, spuneti cand aduceti din astea, sa beau ceva inainte, poate o sa va iau mai in serios.
Una peste alta, nu am niciun entuziasm sa imi repar televizorul, pentru ca stiu ce imi bag in casa, cand ii dau drumul, dar, pe de alta parte, nu ar mai fi asa caterinca, nu as mai vedea toate dihaniile adunate in acelasi loc si mediu, televiziunea, ar trebui sa le caut sau, de fapt nu ar trebui sa le caut, pe net.
Concert pentru Erika
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Am cantat ieri in Gossip, pentru Erika. Am avut o seara foarte frumoasa, m-am intalnit cu o gramada de tovarasi, pe care nu ii vazusem de foarte mult timp. M-am bucurat ca am vorbit cu Radu de la H8, a venit in tara, chiar vorbeam despre el cu Aliosha, solistul de la H8, cand ne-am imbatat in Suburbia, dupa lansarea albumului Dagga “Inima tare”.
Clubul a fost plin, au mai cantat, in ce ordine vreti voi, Maximillian, a avut volumu` la Maxi(m), Vlad si Mitza ca Dj (Mitza si Bitza, de multe ori iese caterinca pe faza asta, mai ales ca si el este varsator, ca mine) de la Agresiv, Grasu XXL, Dj Faibo X, Junky si Zale. La “All star part I”, s-a urcat pe scena si omu` K-Gula, alt prieten foarte bun, langa care nu mai cantasem de la “Merita o viata”, de cand a avut Junky necazul ala mare, cu sor-sa, Dumnezeu sa o ierte!
Daca vreti sa schimbati ceva ce este in neregula (nu neaparat din vina cuiva anume), nimeni nu poate sa garanteze reusita. Cu toate asta, toti oamenii intr-adevar puternici, pe care i-am vazut/citit/auzit incearca toata viata sa faca ceva mai bun cu ei si cu cei din jur.
Citeam de curand, in “Agonie si extaz” a lui Irving Stone (de altfel destul de puerila, ma gandesc sa nu fie vina traducatorului), ca “orice stradanie cinstita de a recrea ceea ce a creat Dumnezeu la inceput (…) cuprinde ceva din dragostea pentru Universul creat de Dumnezeu”. In ochii mei si mintea mea, Dumnezeu a creat cu, si dragoste. Universul lui Dumnezeu nu poate exista decat in dragoste, nu neparat intre un om si o femeie, sa ajuti un copil este o forma de dragoste. In carte, se refereau la creatie si artisti, dar, nu stiu de ce, mi-a ramas in cap. Poate va ganditi prin prisma asta, cand o sa dati click, pe linkul de mai jos.
Vreti informatii?! Na, Google!
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
In perioada epocii moderne a umanitatii, s-a instaurat conceptul, cum ca informatia este putere, o chestie care mi se pare foarte reala si aplicabila in foarte multe domenii. Era si, inca, mai este o fuga si o cautare continua, o cursa contra-cronometru, pentru updatare individuala. O data cu aparitia internetului si a motoarelor de cautare, cu un pic de fler si intuitie, poti descoperi 80-90% din tot ce a fost facut public, scris, interpretat, comentat, analizat, descoperit, reinterpretat, legat de subiectul “Informatiile umanitatii”. Drept urmare, balanta asta intre informatie si intuitie se inclina si cantareste, mai nou, intr-un cu totul si cu totul alt fel. Daca nu ai in cap scenarii apocaliptice si fenomene naturale scapate de sub control, un internet si/sau cartela de internet gasesti la tot pasul, ceea ce inseamna , apropo de ce spuneam intr-un articol anterior, ca o sa ai acces aproape non-stop la tot ce inseamna aceste cunostinte, de la A la Z, transimise in coduri de 0 si 1. Concluzia? Una singura! Conteaza ce faci cu informatia, accesul la aceasta informatie (de prima mana) este acum mult mai facil, nu mai este rezultatul unei munci istovitoare de multi ani.
Imi amintesc, ca, atunci cand eram in liceu, foarte rar, cativa profesori dadeau lucrari de control cu manualele pe masa.Erau doua tipuri de reactii : aia ca mine se bucurau, marea majoritate era suparata, o data pentru ca isi pierdeau avantajul si munca de acasa (de altfel corect si de inteles), pe de alta parte, stiau ca avem si noi, astia cu activitati extrascolare intenese, sanse mult mai mari sa facem o lucrare buna. Aceasta boala nu am inteles-o niciodata, de ce ii manca pe ei de altii, dar e treaba psihologilor lor. Faza haioasa este ca multi dintre “tocilari” nu puteau sa depaseasca situatia de a face o lucrare si sa aiba si cartile pe masa, cred ca ceva se bloca la mansarda la ei, cred ca nu isi imaginasera ca pot folosi creierul si la altceva, in afara de a stoca si reda informatii si date. Drept urmare, faceau lucrari nu neaparat proaste, dar mai slabe de multe ori, comparativ cu cele ale exemplelor negative (astia fiind trei, eu cu inca doi tovarasi, Dragos si Cristi si nu neaparat numai noi). Paradoxal, ne-am intalnit la 10 ani dupa ce am terminat liceul si “celialti” aveau aceleasi fete triste, aceleasi priviri plecate, evitand cotactul direct, si , pana la urma, resemnarea unei vieti monotone intr-o societate moderna foarte activa, exact cum ma asteptam, inca de cand eram in liceu. Daca a fi exemplu bun inseamna sa ajung asa (indiferent ce ar inseamna acest asa), atunci ma bucur ca am fost parte din exemplele negative. Nu vreau sa sune a lauda, o sa las modestia putin la o parte si o sa mentionez cateva informatii legate de ceea ce s-a intamplat cu “exemplele rele”. Dragos conduce la nivel national una din agentiile de marketing pentru o firma foarte cunoscuta, Cristi este un inginer foarte bun, iar eu, dupa ce mi-a dat profesoara de matematica 2.50 in teza, in clasa a 12-a, in ultimul trimestru, am intrat la A.S.E. cu bursa, al 60-lea pe facultate, nota de la examenul de matematica 9,10, la doar 3 luni de la teza. Asta apropo de cum te recepteaza societatea si ce stii (sau doar ai impresia) ca poti sa faci chiar si asa, cu lipsurile pe care ti le vad ceilalti.
Sint foarte putine domenii in care nu poti impresiona doar cu informatii, iar oamnenii care impresioneaza si cu informatii si cu fler sint la fel de greu de gasit, cum este greu sa gasesti in Romania un politician, macar demn. Imi doresc sa vad examene cu google-ul pe banca! Cu un laptop si internet, poti sa suplinesti ore intregi de chin, nu de putine ori inutil, si, in acele ore, sa te concentrezi pe alte aptitudini, mai putin robotice (da, stocarea de informatii mi se pare 80-90%, daca nu mai mult, robotic). Mi-ar placea sa vad dascali care sint si ei updatati tot timpul, sa se puna, poate mai mult accent pe cercetare, teste pentru dezvoltarea unor capacitati (nu paranormale) ale creierului, pentru ca, in opinia mea foarte relevant, de cele mai multe ori, este modul in care analizezi informatiile, nu informatiile in sine. Imi permit sa imi imaginez, ca, undeva sus, o fi zis cineva (probabil foarte plictisit de patima de cunoastere a umanitatii, care isi foloseste, in continuare, tot cateva procente din creier, dar vrea sa le stie pe toate) : “Ce tot vor astia? Informatii? Chiar daca habar nu au ce sa faca cu ele, pentru ca, oricum, nu sint capabili, din constructie? Ok! Fa pe cineva sa inventeze Google!”. Si, iata cum, omul modern, este torturat de atatea informatii! Aproape orice ai vrea sa aflii, aproape orice lucru aflat vreodata de Oameni, se afla la cateva minute de clickuri pe internet.
Intrerup aici, tre sa plec la sound-check pentru concertul de diseara, pentru Erika. ne vedem la 20.00, live, pe www.bitza.ro, invitat Grasu XXL, sau , daca nu, ne citim pe aici. Revin cat de curand cu o continuare.
Legi sa ne lege
Posted by Bitza | Filed under Despre de toate
Legea 298/2008 se refera la obligativitatea companiilor de telefonie mobila, de a inregistra toate convorbirile telefonice si de la pastra 6 luni de la inregistrare, pentru a le pune la dispozitie organelor de politie, daca acestea o necesita (asta suna de zici ca tre sa imprumuti politistilor un magne b6 pentru ficat). Aveti aici linkul catre lege.
Trecand de abuzul grav care se petrece, n-ar ajunge cativa ani sa discutam despre eroare evidenta care se produce, prin violarea intimitatii (cam cum pateste George Michael, daca il leaga patru negrii masochisti, cu catuse de calorifer), am un scenariu foarte nasol in cap, nici nu stiu cum a venit.
Parerea mea este ca, in State, toata faza cu Turnurile Gemene a fost aranjata si ca a fost doar o inventie a cine stie carei institutii guvernamentale sau militare de pe la ei, avand ca scop invadarea Irakului, din cauza faptului ca americanii ramasesera fara petrol si sint convins ca analistii lor (aia adevarati, cu prognozele reale, alea pe care nu le stie aproape nimeni) le-au spus ca este singura solutie pentru a amana criza cativa ani. Fara petrol, americanii sint ca un gigant cu picioare mici, miturile cu truckurile alea din care se dadea Chuck Norris jos, cu pusca pe umar si insigna de sherrif scanteind in pept, fiind de mult oale si ulcele, acum nimeni nu mai da doi bani pe insigna si, in niciun caz, pe o masina care consuma de la 40l per suta in sus, mai ales in conditiile in care au ramas in curu` gol si nu prea mai au nici ce sa manance. Poate, tot din cauza asta, visul american s-a transformat intr-un cosmar american, daca parintii spirituali ai Americii, primii presedinti, ar fi resurrectati, cred ca ar face o depresie nervoasa si s-ar duce sa faca o sesiune de shopping, mai ales ca, mai nou, toata lumea de la Casa Alba se teme de Fisc pentru lucreaza la negru, un negru (si nu vreau sa par rasist, poate e mulatru), pe care il cheama Hussein si al carui nume complet aduce, in urechile mele, a terorist care i-a capturat pe ziaristii romani, Barack Hussein Obama II!
Tinand cont de toate cele povestite mai sus, din ce am citit in presa si pe net, opinia publica romaneasca a reactionat destul de vehement, vis-a-vis de legea cu ascultarea si inregistrarea convorbirilor si mailurilor, fiind semnate nu stiu cate petitii si proteste. Sper sa nu se inventeze si pe la noi vreun scenariu lugubru si sangeros, cu “atentate” puse la cale de minti diabolice, doar pentru a ne face pe toti sa simtim pericolul terorismului, si, sub acesta acoperire, sa se ajunga la un control aproape total a tot ce inseamna comunicare intre oameni.
Pentru ca am prezentat un scenariu asa de macabru, ma simt nevoit sa dau si un scenariu mai optimist. Poate, vreun nene de la guvern, sau mai sus de atat, cine stie ce o fi consumat si, intr-o criza de singuratate, a zis “Lasa frate, ca ii fac eu pe romani sa se imprieteneasca mai mult, ca si asa o ard singuri si nefericiti, fiecare in patratica lui, dau lege ca le ascult telefoanele, ei or sa se paranoizeze, pentru ca ii asculta cineva tot timpul si or sa vrea sa iasa mult mai des, sa discute face to face, la o bere ,vin, mic, gratar, ceva, acolo, ca io, unu, m-am saturat sa vorbesc la telefoane, mailuri, calculatoare, plastice si ce rahat or mai fi chestiile astea de le inventeaza tinerii!”. Poate, real, asta e mesajul guvernului nostru iubitor si atoateascultator, sa ne vedem in viata reala, mai des. Acum, fiecare crede in ce varianta doreste!
Lamuriri legate de bannere
Posted by Bitza | Filed under "Sufletul Orasului"
<object classid=”clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000″ codebase=”http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=7,0,19,0″ width=”320″ height=”260″>
<param name=”movie” value=”swf/banner_bitza.swf” />
<param name=”quality” value=”high” />
<embed src=”swf/banner_bitza.swf” quality=”high” pluginspage=”http://www.macromedia.com/go/getflashplayer” type=”application/x-shockwave-flash” width=”320″ height=”260″></embed>
</object>
Calea catre document (swf/bitza_banner.swf) o puneti in functie de locatia unde ati uploadat elementul flash pe F.T.P.
Width-ul si Height-ul il puneti in functie de dimensiunea bannerului dorit.
